„Limba noastră cea română”  la a XXII-a ediţie

         În ziua de 11 septembrie 2011 la Cernăuţi a avut loc manifestarea tradiţională „Limba noastră cea română”, ediţia a XXII-a. Delegaţia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a fost formată din ing. Mircea Irimescu, preşedintele Societăţii, Petru Bejinariu, vicepreşedinte şi George Galan, preşedintele Filialei Bucureşti a Societăţii. Încerc să subliniez în această comunicare câteva date semnificative din punctul de vedere al Societăţii pentru Cultură, societate care timp de 150 de ani a luptat pentru menţinerea românismului în Bucovina istorică.

    Din municipiul Rădăuţi au mai  participat: Ovidiu Foca, directorul Casei de Cultură, col(r) Nicolae Nicolovici, ing. Ştefan Rotaru, Mihai Curelaru, consilier local şi Nicolae Preotesi, preşedintele Asociaţiei Pro-Bucovina. Manifestările au început cu expoziţia  de carte despre Bucovina, cu apariţii editoriale din anii 2010 şi 2011. Din partea Societăţii pentru Cultură au fost expuse cărţile: Convorbiri sub scara cu îngeri, acad. Dimitrie Vatamaniuc şi Constantintin Hrehor; Educaţie şi identitate - autor Petru Bejinariu; Izvorul. 150 de ani de şcoală la Bilca – volum coordonat de Mircea Irimescu şi Traian I. Ştefureac - pedagog, om de ştiinţă, ocrotitor al naturii din  Bucovina, autori George Istrate şi   Petru Bejinariu.

     Încărcat de emoţii a fost momentul depunerii de flori la statuia lui Mihai Eminescu din Cernăuţi, moment prefaţat de o slujbă de pomenire şi la care au participat toate delegaţiile societăţilor şi asociaţiilor culturale din Bucureşti, Tg. Neamţ, Botoşani, Vatra Dornei, Rădăuţi, dar şi parlamentarii Titus Corlăţeanu, Cătălin Nechifor, Mircea Irimescu şi Gavril Mârza. Cuvinte alese a rostit apoi în faţa statuii lui Mihai Eminescu profesorul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi. Aş fi aşteptat ca la acest moment să fie prezente mai multe clase de elevi din oraşul Cernăuţi.

        A urmat un amplu program de mesaje şi momente cultural-artistice deosebit de frumoase susţinute de formaţiuni culturale din Voloca, Herţa, Horecea Mănăstiri, Pătrăuţii de Jos, Iordăneşti, Cernăuţi şi multe formaţini şcolare etc. După cuvântul de deschidere prezentat de domnul prof. Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, au prezentat mesaje domnii: Gheorghe Galiţ, prim-viceguvernatorul regiunii Cernăuţi, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului României, ing. Mircea Irimescu, deputat în Parlamentul României, scriitorul Dumitru Covalciuc, prof. Rodica Puia, Tg. Mureş, prof. dr. Gheorghe Jernovei, şeful Catedrei de filologie română şi clasică de la Universitatea „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi  ş.a.

      În cuvântul său ing. Mircea Irimescu a subliniat nevoia cunoaşterii şi evocării personalităţilor româneşti din nordul Bucovinei precum Aron Pumnul, I.G. Sbiera, Ion Nistor ş.a., dar şi cerinţa creşterii gradului de participare a cetăţenilor români din regiunea Cernăuţi la toate manifestările culturale româneşti şi care vor trebui sprijinite de toate societăţile noastre culturale.

    Din partea  Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina despre limba română şi rolul ei în menţinerea identităţii româneşti a vorbit Petru Bejinariu, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultură, între altele subliniind că... „Limba română este întâiul mare poem al poporului român. În cuvintele şi silabele limbii române, în frumuseţea şi armonia ei, ne-am adăpostit, când a fost nevoie, şi istoria, şi cultura, şi tradiţiile, datinile şi obiceiurile româneşti şi sufletul nostru de români ca în nişte tranşee spirituale”. Şi a mai subliniat că "a vorbi despre limba în care gândim, a vorbi despre limba părinţilor, a bunicilor şi bunicilor noştri, a vorbi despre limba noastră cea română "este ca o duminică”, aşa cum admirabil a spus Nichita Stănescu.

      Cu idei de valoare pentru români şi comunităţile româneşti din nordul Bucovinei au fost versurile citite de scriitorul Mihai Prepeliţă, autentic creator de literatură, venit special de la Moscova pentru acest eveniment cultural.

       Programele artistice prezentate, mai cu seamă cele ale copiilor, au arătat şi talent şi păstrarea specificului naţional inclusiv prin costumele naţionale...

Cred  că este nevoie ca toate societăţile culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, într-o tot mai deplină unitate, să militeze practic pentru menţinerea şi exprimarea valorilor de specific românesc şi, în primul rând, pentru păstrarea şi folosirea limbii române. Orice demers cultural al societăţilor culturale româneşti trebuie să-şi facă drept cel mai înalt ţel menţinerea identităţii româneşti în nordul Bucovinei.

                                                         Petru Bejinariu, Rădăuţi