La Cernăuţi, la sărbătoarea sufletului

A XXII-a ediţie a Sărbătorii naționale "Limba noastră cea română", s-a desfășurat şi în acest an în orașul Cernăuți în a doua duminică din luna septembrie. La această sărbătoare de suflet românesc au participat ca de obicei, cu entuziasm, români din nordul Bucovinei, dar şi oaspeți din România. Printre oaspeți trebuie să amintesc delegații din Rădăuți, Iași, Botoșani, Târgu- Mureș, iar din Vatra Dornei a fost o delegație de 16 persoane din partea Asociației "Pro Basarabia și Bucovina, filiala "Arboroasa".

Sărbătorirea a fost bine organizată de către Societatea pentru cultură românească "Mihai Eminescu" din Cernăuți, al cărei președinte este domnul Vasile Bâcu.

Impresionantă a fost întâlnirea tuturor participanților la orele 10 dimineața la Sediul Societăți "Mihai Eminescu", de unde, cu toții s-au deplasat la statuia Luceafărului. După un înălțător Te-Deum, celebrat de părintele Mihai Cobziuc din Suceava, și rugăciunile Corului "Dragoș Vodă", coriștii fiind în costume naționale,  s-au depus coroane și buchete de flori de către oficialitățile orașului, parlamentarii români și delegațiile participante.

Sărbătorirea propriu zisă a avut loc în sala Palatului academic prin binecuvântarea celor prezenți de către preotul sucevean Mihai Cobziuc. Festivitatea a fost deschisă cu un cuvânt de bun venit rostit din toată inima de către președintele Societății domnul Vasile Bâcu, prezentând autoritățile Statului Ucrainean, parlamentarii din România și alți oaspeți. Din alocuțiunile ascultate s-a desprins faptul că autoritățile cernăuțene s-au implicat mult în organizarea acestei sărbători. Domnul președinte Vasile Bâcu a prezentat un scurt raport de activitate.

Impresionante au fost alocuținile domnilor Ion Popescu, Titus Corlățean, Mircea Irimescu precum și a domnului Dumitru Covalciuc, care subliniează câteva din marile dureri ale românilor din nordul Bucovinei, care ar trebui să fie mai uniți îń lupta pentru menținerea nealterată a limbii române și sa-și dea cu dragoste și nădejde copiii la școlile românești). S-a atras atenția că ar trebui făcută o placă memorială pentru Eudoxiu Hurmuzachi la 200 de ani de la naștere. Interesant a vorbit și domnul profesor Gh. Jernovei de la Catedra de filologie română a Universității din Cernăuți despre importanța păstrării limbii române și a arătat că limba moldovenească este o limbă inexistentă, ea este, de fapt, limba română. În același spirit a vorbit și domnul profesor Petru Bejenariu din Rădăuți, care a susținut ideea unității de limbă și de neam.

Între alocuțiuni, publicul a fost foarte impresionat de minunatele prezentări artistice de înaltă ținută: orchestra "Mărțișor" de la Voloca, cântecele profesorului din Iași Ionuț Urdeș, încântător a fost recitalul de poezii de regretatul poet Ilie Motrescu, de neuitat rămâne ansamblul de dansuri "Ghiocelul" din Horbova.

De asemenea multe aplauze a primit poetul patriot Mihai Prepeliță, care a înduioșat publicul cu poezia închinată limbii române.

Ansamblul coral "Fiii Arboroasei" din Iordănești, dirijat de părintele diacon Vasile Pojoga, în finalul sărbătorii a delectat publicul cu o suită de compoziţii închinate limbii române: "Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim " de G. Sion, "Rugăciune" de M. Eminescu și "Limba Noastră" de Al. Mateevici.

De menţionat că preşedintele Societăţii „M.Eminescu” Vasile Bâcu, vicepreşedintele Nicolae Şapcă au înmânat participanţilor numeroase diplome pentru merite deosebite în dezvoltarea culturii româneștii din nordul Bucovinei și cu ocazia celei de a 22-a ediții a Sărbătorii Naționale "Limba Noastă cea Română", acesta fiind un gest deosebit din partea organizatirilor.

Sărbătoarea limbii române din Cernăuți a lăsat în sufletele participanților bucuria unei trăiri profunde, românești, unei reușite organizatorice și, implicit, dorința vie de a colabora în viitor mai mult și mai bine pentru împlinirea tuturor doleanțelor în sprijinul dezvoltării culturii și păstrării limbii românești știind că "Nu noi suntem stăpânii limbii ci limba e stăpâna noastră". (M. Eminescu).

Taţiana Vlad-Guga, Vatra Dornei