La 21 martie a fost marcată Ziua mondială a poeziei Ea e dimineaţa omenirii... Probabil căi fiecare dintre noi măcar o dată în viaţă a scris o poezie. Ce
ne-a îndemnat spre asta? Am scris din cauza unor trăiri sufleteşti, a
talentului, unei necesităţi, unei dedicaţii sau poate din curiozitate. Însă
nimic nu este întâmplător. Într-adevăr, poezia este modalitatea de a-ţi exprima
glasul lăuntric, o aspiraţie spre frumos, spre plăcut, spre culmi neatinse
încă. Unde mai punem şi faptul că „românul s-a născut poet”, vorba ilustrului
Alecsandri. Chiar şi cele mai banale poezii ascund în ele un mesaj. Când vine vorba de o exprimare a
stării sufleteşti nu putem vorbi întotdeauna de o poezie de valoare literară.
Aceste poezii au menirea de a alina zvâcnirile inimii. Poezia este totodată şi cea care îi uneşte „în cuget şi simţiri” pe
împătimiţii de frumos. De aceea, nu întâmplător, Ziua mondială a poeziei este
sărbătorită la 21 martie, când ziua este egală cu noaptea şi primăvară îşi
intră în rol cu toată splendoarea ei. Din cele mai vechi timpuri Bucovina este un mediu favorabil pentru
dezvoltarea şi perpetuarea acestei ramuri a artei. Aici doinirea codrilor de fagi a născut generaţii şi generaţii de poeţi. Românii
din regiunea Cernăuţi au rămas până în prezent devotaţi cuvântului literar. Luni, 21 martie, la sediul Societăţii pentru cultură românească „Mihai
Eminescu” din Cernăuţi a fost marcată Ziua mondială a poeziei. Au venit să-şi împărtăşească sentimentele poeţi de diferite vârste.
Manifestarea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, de suflet. După mesajul de
salut al preşedintelui Societăţii Vasile Bâcu participanţii la sărbătoare şi-au
recitat creaţiile. „Repertoriul” a fost foarte variat, începând de la poeziile
„glasurilor tinere” (membrii cenaclului „Lămâiţa” de la C.I.E. Cupca, conducătoare
Eleonora Schipor), alţi participanţi la festivalul-concurs de poezie „Ilie
Motrescu”, până la poeţi consacraţi precum Arcadie Opaiţ, Gheorghe Ungureanu,
Dumitru Mintencu şi alţii. Cei tineri şi-au exprimat în creaţiile lor dragostea
de mamă, de limba maternă, de ţinutul natal, de valorile netrecătoare ale
neamului. Îmbucurător este faptul că, după cum am menţionat mai sus, au venit la
sărbătoare atât poeţi tineri, cât şi vârstnici — Eugenia Ciocoboc (raionul
Hliboca) Silvia Caba-Ghivireac, Elena Bândiu, Elena Apetri (raionul Herţa). Invitaţi de onoare au fost şeful catedrei de filologie română şi clasică de
la Universitatea
„Iuri Fedkovici” din Cernăuţi Gheorghe Jernovei, profesorul universitar, docent
Lora Bostan, poetul Vasile Ursachi şi omul de litere Romeo Istrati (aceştia doi
din urmă au venit din România ca oapeţi de onoare). Gheorghe Jernovei a vorbit
despre poezie într-o tonalitate cu adevărat poetică, menţionând că poezia şi primăvara
îşi au locul în aceste zile în sufletul nostru, iar faptul că tinerii scriu şi
participă la asemenea manifestări este îmbucurător. Dumnealui şi-a exprimat
părerea şi totodată dorinţa ca în viitor asemenea manifestări să fie organizate
în comun cu catedra universitară. Doamna Lora Bostan a adăugat că într-adevăr ar fi bine să ne adunăm
împreună, căci catedra este deschisă pentru fiecare şi este locul unde se aude
cuvântul românesc. „Poezia deschide poarta spre cultură, este cea mai aproape
de izvoarele limbii, iar poetul este acel meşter care cizelează cuvântul”, a
menţionat dumneaei. Oaspeţii din România au adus un set de cărţi, au recitat din creaţiile proprii
şi au vorbit despre importanţa cuvântului poetic în viaţa noastră. Pe toţi i-a
impresionat gestul poetului Vasile Ursachi, care a procurat din banii proprii
pentru biblioteca Societăţii cele 20 de volume din colecţia Poeţi laureaţi ai
Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu. La o asemenea sărbătoare era firesc să fie amintit şi mentorul nostru, al
celor din Nordul Bucovinei, regretatul poet Grigore Bostan. Vicepreşedintele
Societăţii „Mihai Eminescu” Nicolae Şapcă a citit poezia sa „Din veacuri până
azi”, dedicaţie poeziei „Mioriţa” de
Grigore Bostan, menţionând că poetul este un exemplu de urmat în viaţă, un
profesor adevărat pentru el până în prezent. Tudor Arghezi scria: „Poezia este copilul care rămâne în sufletul
adolescentului, al omului matur şi al bătrânilor, peste durere, dezamăgire şi
suferinţă”. Participanţii la sărbătoare au descoperit copilul din sufletul lor
şi s-au convins încă o dată că poezia este o îmbinare a idealului cu realitatea,
care are loc în adâncul fiinţei lor. Constantin DASCALIUC Fotografii de Nicolae Haucă
| 