Vineri, 15.12.2017, 13:06
Societatea "Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuţi
Principala | Inregistrare | Login Bine ati venit Vizitator | RSS
Menul site-ului
Sondajul nostru
Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 42
Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Forma intrarii
Principala » 2011 » Ianuarie » 29 » Crai Nou
12:03
Crai Nou

Eminescu sărbătorit de românii din Nord, оn Nordul vieţii sale

La reоntoarcerea de la Cernăuţi, în Vama Siret a urcat un tânăr оn uniforma profesiei sale să-şi facă datoria. Nu, nu adusesem ţigări, vodcă etc. Dar bani? Aveam la noi o suma mai mare de 10 mii de euro? Toată lumea s-a înveselit, râsete. ,,Ce vorbiţi?! Suntem scriitori!” Tânărul a surâs cu fineţe: ,,Atunci poate ar trebui să vă întreb de absint…” Nu are importanţă câţi din autocar cunoşteau celebrul tablou al lui Fantin-Latour, cu ,,Les Poetes Maudits”, Poeţii Blestemaţi, Verlaine şi Rimbaud la un colţ de masă,  în faţă cu un pahar de absint. Important rămâne că foarte tânărul vameş era cunoscător şi iubitor de poezie şi că prin el o întreagă generaţie făcea un semn prietenos literaturii într-o vreme în care i se prezice asfinţitul. Şi pentru ca el să nu fie socotit singular şi asimilat condiţiei florii neaducătoare de primăvară, câteva zile mai târziu primeam o invitaţie de la cenaclul sucevean ,,Zidul de hârtie”, ,,în pubul boem La Fierărie”, la o dezbatere privind poezia românească în 2010, despre Premiul Naţional pentru Poezie ,,Mihai Eminescu” de la Botoşani,  despre Dinu Flămând şi despre ceilalţi poeţi nominalizaţi, ,,dar şi despre posibila carte de poezie a anului 2010, precum Cartea alcool, a poetului clujean Ion Mureşan”, cu lecturi din versurile poeţilor menţionaţi.

Mai mult ca oricвnd, оn acest ianuarie al anului 2011, ziua de naştere a lui Eminescu a chemat scriitorii în călătorie dinspre cărţi spre Nordul naşterii sale, în locuri ale vieţii sale. Trei întâlniri tradiţionale şi de incontestabil prestigiu (aflate la a XX-a ediţie), cu premiile lor, le-au orientat drumurile  de la  Timişoara, Bucureşti, Cluj,  Iaşi, Huşi, Vatra Dornei, Suceava, Botoşani, dar şi de la Chişinău, New York şi Paris, la Cernăuţi. Este vorba de Festivalul Literar ,,Mihai Eminescu” Suceava, de  Zilele Eminescu de la Botoşani şi de Festivalul Internaţional de Poezie ,,Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi…” , iniţiat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, precum şi de premiile naţionale ,,Eminescu”, înmânate la Putna, pentru cel mai valoros studiu dedicat creaţiei eminesciene, iar la Botoşani pentru poezie, Opera Omnia şi Opera Prima.

Deschis la Colegiul Tehnic ,,Petru Muşat” Suceava, festivalul sucevean a încununat în acest an  cu Premiul Naţional Eminescu întreaga activitate de eminoscolog a acad. Dimitrie Vatamaniuc, precum şi cartea lui George Popa ,,Luceafărul. Treptele spiritului hyperionic”, Arhip Art Sibiu, 2010. În mod excepţional, dl acad. Dimitrie Vatamaniuc, sărbătorit în Bucovina astă toamnă la a 90-a aniversare, a mulţumit pentru premiu doar telefonic,  iar dlui George Popa premiul i-a fost înmânat la Suceava, deoarece vârsta şi vremea nu i-au îngăduit  primului laureat să plece din Bucureşti, iar pe cel de-al doilea l-au rechemat în aceeaşi zi la Iaşi.

 Tot de încălcarea obişnuinţei a ţinut şi următoarea etapă a călătoriei scriitorilor bucovineni, cu oaspeţii lor de la Huşi, Lina şi Theodor Codreanu, pentru că a înscris un popas la Grăniceşti şi şi-a propus depăşirea graniţei, în Regiunea Cernăuţi. La Grăniceşti, la invitaţia poetului Constantin Hrehor, mulţi dintre noi au trecut prima dată pragul bisericii  în care  Constantin Hrehor slujeşte ca preot. Şi tot pentru prima dată au putut să vadă, zugrăvit de Constantin Hrehor, chipul Poetului într-un astfel de locaş. Aş mai spune că nici cupa de şampanie ciocnită la Grăniceşti întru cinstirea lui Eminescu nu a fost un gest de toate zilele, ci a avut ceva împărătesc, prin aerul său vechi şi ceremonios în deplin acord cu scrisul elegant înflorit, de hrisov, al lui Constantin Hrehor. Iar senzaţia de basm a fost şi mai mult întărită, cвnd am ajuns dincolo de hotar, de ivirea din ceţurile serii a unor personaje fabuloase, capre, urşi, capete încoronate. Cu mult mai de mult decât noi, malanca  îşi desfăşura alaiul. Intram în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2011, noaptea Anului Nou şi a Sfântului Vasile pe stil vechi, iar timpul păşea îndărăt.

În Cernăuţi cât să ne despărţim de câţiva din tovarăşii noştri de drum, rămaşi cu picturile expoziţiei şi cărţile lansării de a doua zi la sediul Societăţii pentru Cultura Românească ,,Mihai Eminescu”, călătoria a continuat spre Herţa, acolo unde fusese prevăzută prima confluenţă a celor trei manifestări. Întârziaţi de ocol, am ajuns la Casa de Cultură din Herţa  ca nişte colindători la o casă cu ferestrele deja luminate, motiv pentru poetul Vasile Ursache, directorul Centrului Cultural Bucovina, să întrebe şuguind: ,,Primiţi cu Eminescu?”  Din sala arhiplină ne-am salutat cu ai noştri - adică membri ai Societăţii Scriitorilor Bucovineni, poeta Lucia Olaru Nenati şi criticul Mircea A. Diaconu, invitaţi în grupul de la Botoşani, precum şi cu poeţii Vasile Tărâţeanu şi Ilie Tudor Zegrea, gazde în Regiunea Cernăuţi ai tuturor scriitorilor din Ţară şi din alte ţări -, am aplaudat oficialităţile – dnii Victor Crâşmaru, şeful Administraţiei de Stat Herţa, Ion Ciornei, preşedintele Consiliului Raional Herţa, şi Cătălin Mugurel Flutur, primarul municipiului Botoşani – şi scriitorii care au urcat pe scenă, poeta Ana Blandiana, poetul Gellu Dorian şi prozatorul Varujan Vosganian, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Şi desigur, virtuozitatea ,,Plaiului Herţei”, condusă de Ilie Crâşmaru, cu un electrizant program folcloric. Şi pentru că au fost anunţaţi la microfon, colegial, de Vasile Tărâţeanu, să-i numim şi noi pe condeierii suceveni duşi fără greş de gipiesul lui Cristi Neculai la Herţa. Aşadar, Vasile Ursache, Constantin Arcu, preşedinte al S.S.B. şi redactor-şef al revistei ,,Bucovina literară”, Carmen-Veronica Steiciuc, Anica Facina, Alis Niculică, Viorica Petrovici, Mihai Pоnzaru-PIM, Liviu Popescu, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru Ovidiu Vintilă, împreună, cum spuneam, cu Lina şi Theodor Codreanu. Să  adăugăm acestui răstimp petrecut la Herţa   momentul, оn ce ne priveşte de sinceră emoţie, prilejuit de mărturisirea publică a lui Ilie Tudor Zegrea că imediat după 1990 primul loc din  Patria Istorică în care a coborât din tren păşind ca într-o rugăciune a fost Suceava. Atunci,  şi apoi imediat la Bucureşti, nu putea să creadă că în jur ,,toată lumea vorbeşte  româneşte, în limba neamului, nu-mi venea să cred că există un asemenea confort, o astfel de bucurie, să te trezeşti dimineaţa în limba ta” -, moment ce  trebuie îngemănat cu mărturisirea lui Theodor Codreanu că fiind în comisia naţională a olimpiadei ,,care mai purta numele lui Mihai Eminescu, mi-a atras atenţia un tânăr din Herţa; nu-i mai ştiu numele, dar ştiu că i-am zis că poate într-o zi poate voi ajunge şi eu la Herţa, şi iată-mă!” şi cu profunda sa convingere că în spiritul eminescianului Limba este stăpâna noastră, ,,atâta vreme cât nu vom accepta ca alţii să fie stăpânii limbii noastre, mai există o speranţă, inclusiv pentru herţeni”. Inclusiv pentru cernăuţeni! Şi triplat cu spusele Auricăi Bojescu: ,,La noi, la Hliboca, se zice că la Herţa lumea a ieşit de-acum din sărbători, dar, uite că aici sărbătorile continuă. Să ne trăiască în  veci limba română, limba marelui Eminescu!”

Ar fi atâtea de povestit, de pildă despre podoabele luminos albăstrui ale drumului şi aşezărilor spre Boian, spre Hotelul Bukovinska Zirka, unde am tras în noapte aceea scurtă, toate celebrând Anul Nou, despre frumoasa casă şi frumoasa fântână pe care ni s-au oprit privirile în zori de la fereastra lui, dar prefer să aleg mulţumirea cu care dimineaţă, felicitându-l pe Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi de ziua numelui, s-a grăbit să-mi facă un dar: ziarul pe care îl conduce, ,,Gazeta de Herţa”, la care pierduse jumătate de revelion numai ca pe prima pagină să poată să apară articolul   colegului său Adrian Medvedi despre manifestarea de la Herţa.

De aici, relatarea ar trebui să continue cu impresionanta întâlnire a românilor de pretutindeni la depunerile de coroane de la Monumentul lui Eminescu din Cernăuţi - unde toată lumea dorea o fotografie cu Poetul, dar şi una cu Poeta, Ana Blandiana izbutind tinereşte (fiindcă e întineritoare atâta iubire) să răspundă dorinţei tuturor, să ajungă şi la Universitate, şi la expoziţia Grumăzescu de la Muzeul Etnografic Cernăuţi -, dar paşii povestirii noastre se оndreaptă spre sediul însemnat de Tricolor al Societăţii ,,Eminescu” din Cernăuţi. Aici, în prezenţa Excelenţelor Sale, dna consul-general Tatiana Popa şi dl consul Dorin Popescu, dl prof. Dan Lohănel, directorul Liceului Particular Nr. 1 Suceava, care a finanţat şi premiul decernat dlui acad. Dimitrie Vatamaniuc, a înmânat două premii, din partea sa şi a dlui deputat Ioan  Bălan, Societăţii ,,Eminescu”, ca semn de apreciere şi de susţinere a activităţii acesteia. Alte două premii, Premiul Special al  Societăţii Scriitorilor Bucovineni acordat în 2010 lui Grigore Crigan, pentru volumul său despre Eminescu, ,,Cea mai curată lacrimă a noastră”, şi Premiul pentru Traducere al Fundaţiei Culturale a Bucovinei lui Tudor Andrieş (pentru prima traducere integrală în ucraineană a unei cărţi semnate de un scriitor contemporan din România, carte ce ne aparţine) au fost înmânate laureaţilor cernăuţeni cu aceeaşi ocazie. Dar orele petrecute la Societate au fost dominate de vernisajul unei expoziţii de pictură, ,,Iarnă bucovineană” (dintre pictori fiind prezent prof. Ioan Bodnar) şi de lansarea unei antologii de poezie bucovineană ilustrată de Mihai Pînzaru-PIM, într-o atmosferă de melancolie, întrucât cunoscutul artist plastic îşi dedicase creaţiile memoriei soţiei, nu de mult răpită vieţii de o boală necruţătoare, şi fiindcă îşi sărbătorea odată cu lansarea ziua de naştere. Graţie profesorilor Romeo Istrati, Mihaela Neacşu şi Alina Nemţoi, Colegiul Tehnic ,,Petru Muşat” Suceava a fost prezent şi aici cu videoproiecţia a două filme dedicate Poetului. Şi, graţie lui Tudor Andrieş şi celei care povesteşte, un omagiu simplu a fost adus şi la şcoala în care a învăţat, gimnazist în Cernăuţi, Mihai Eminescu.

Ziua naşterii Poetului Naţional - Ziua Culturii Naţionale a avut de asemenea un program dens. După depunerea de coroane  la bustul din Suceava, după recitările unor elevi de la Colegiul ,,Mihai Eminescu” Suceava şi după scurte alocuţiuni,  la Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera” Suceava s-a petrecut  lansarea volumului ,,Poeţi din Basarabia” de Adrian Dinu Rachieru, despre care au vorbit Ion Beldeanu, Theodor Codreanu şi autorul însuşi. Momentul meritând o atenţie aparte rămâne semnificativ în context prin prezenţa astfel şi a Basarabiei la sărbătorirea lui Eminescu în Nordul naşterii şi al unor ani importanţi ai vieţii sale. Primii doi dintre ei chiar au fost imaginaţi de poetul Ion Cozmei la Călineşti Cuparencu, unde însufleţirea cu care  s-a recitat şi cântat într-o frumoasă limbă romвnă este cu atвt mai meritorie cu cвt Irina Corduban, Elena Tanasiciuc şi colegii lor sunt de etnie ucraineană, vorbitori de ucraineană. Felicitând pentru implicare afectivă pe micuţii artişti de la şcolile din Călineşti şi Şerbăuţi şi pe profesoarele lor, Lavinia Costiuc, Roxana Dragomir şi Delia Martineac, să reţinem şi momentul de vârf al manifestării de aici: proclamarea, lângă bustul lui Eminescu, de către dl Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a anului 2011 ca an al personalităţilor sucevene, al iniţierii unui festival ,,Ciprian Porumbescu” şi al altuia, dedicat rapsozilor populari.

Chiar dacă nu a reprezentat, cronologic, finalul Festivalului de la Suceava, acesta confluind, cu prezenţa poeţilor Carmen Veronica Steiciuc, Viorica Petrovici şi Vasile Ursache, la cocteilul de la Botoşani, acolo unde Premiul Naţional ,,Mihai Eminescu” Opera Omnia a încununat în acest an creaţia lui Dinu Flămând,  relatarea noastră se încheie, pentru că inima alege, cu cel mai оnalt moment al lui - slujba de pomenire şi recitalul susţinut de elevii Şcolii Putna (îndrumaţi de directorul şi scriitorul Mircea Aanei şi de prof. Ioan Andronachi) la Mănăstirea Putna. Cu menţiunea că în acest spaţiu ales s-a alăturat grupului  de călători şi poetul şi filosoful Vasile Macoviciuc, să ne bucurăm cât mai mult de amintirea acelei nopţi fără seamăn, cu pajişti de zăpadă sub cer, cu aburul glasurilor îngereşti ale copiilor ridicându-se în fuioare luminoase spre stele şi cu părintele stareţ Melchisedec, povestind parcă de dincolo de vremi despre Maica Domnului numărând paşii călătorilor şi despre arderea ca o lumânare a lui Mihai Eminescu. Despre Poetul care ne-a spus că a sosit timpul să ne scriem singuri istoria.

                                                      DOINA CERNICA

 

 

 

,,CRAIUL NOU”DOINA CERNICA/19ian2011 467 Eminescu ianuarie 2011

Vizualizari: 829 | Adaugat de: Adik | Raging: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *:
Cautare
Calendar
«  Ianuarie 2011  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31
Arhiva materialelor
Ceasornic
Copyright MyCorp © 2017
Creator de site-uri gratuite — uCoz